Criptomonede și ilegalități

Criptomonedele sunt văzute de multe persoane ca fiind viitorul pieței financiare, un viitor unde banii fizici vor fi înlocuiți de alternative virtuale, iar rolul băncilor ca intermediari în tranzacțiile de zi cu zi va dispărea.

Sunt și la fel de multe persoane care consideră piața criptomonedelor o bulă comparabilă cu cea a lalelelor din 1637, o piață bazată doar pe speculă și care se poate prăbuși oricând, iar evoluția din ultimul an a prețurilor majorității monedelor pare să de-a dreptate acestor opinii. Începând cu sfârșitul anului 2021, prețul multor criptomone precum Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Tether (USDT) sau Solana (SOL) a început să scadă, iar în ultimele luni (noiembrie și decembrie 2022) piața criptomonedelor stagnează relativ la istoricul său, dar se menține peste nivelul pe care-l avea la începutul anului 2021.

Scăderile și creșterile bruște nu sunt străine criptomonedelor, volatilitatea sa fiind și unul dintre principalele argumente împotriva ideii că acestea vor înlocui și vor oferi aceeași încredere ca monedele națiunilor. Iar dacă vom avea vreodată încredere în monedele virtuale este încă un subiect aprins pentru viitorul acestora la fel cum a fost de la creșterea popularității lor. Faptul că împreună cu tehnologia blockchain pot fi folosite de grupări infracționale pentru a-și ascunde tranzacțiile, plus scandalurile legate de investiții înșelătoare, afectează imaginea criptomonedelor. Cel mai recent caz este cel legat de falimentul FTX, o companie fondată în 2018 de Sam Bankman-Fried și care oferea servicii de tranzacționare unde utilizatorii puteau vinde/cumpăra criptomonede pentru bani reali sau alte criptomonede. Serviciile de acest tip au început să devină comune în ultimii ani pentru a-i ajuta pe cei care nu aveau multă experiență în tehnologie să tranzacționeze monede virtuale, iar creșterea interesului pentru criptomonede ale persoanelor aflate dincolo de zona tehnologiei a fost și unul dintre principalele motive ale creșterii prețurilor începând cu 2020. Din păcate, se pare că proprietarul FTX transfera banii clienților săi către o altă companie de tranzacționare pe care o deținea, Alameda Research. Conform Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare, o agenție guvernamentală a Statelor Unite care supraveghează și reglementează piețele financiare din SUA, după ce banii erau transferați în Alameda Research aceștia erau folosiți în scopuri personale, precum cumpărarea de imobliare sau donații politice.

Practica ar fi rămas ascunsă câțiva ani dacă falimentul companiei nu ar fi atras atenția asupra situației sale financiare. Povestea în detaliu poate fi găsită aici. Pe scurt, FTX crease un token digital numit FTT, ce oferea deținătorilor comisioane mai mici când tranzacționau prin FTX. Tokenul putea fi cumpărat ca orice criptomonedă. Ulterior, CoinDesk, un website ce publică informații din domeniul crypto, a descoperit că Alameda Research, cealaltă companie a lui Sam Bankman-Fried, deține o sumă mare de tokenuri FTT iar dacă prețul lor ar scădea ar duce la falimentul acesteia. Pe 6 noiembrie 2022, Binance, un rival al FTX, a anunțat că o să vândă toate tokenurile FTT pe care le deține, ducând astfel la scăderea prețului. Trebuie menționat că la sfârșitul anului 2021 prețul criptomonedelor a început să scadă și multe companii de tranzacționare s-au închis, ducând la un sentiment de nesiguranță printre investitori de-a lungul anului 2022. Când prețul FTT a început să scadă, mulți utilizatori au început să-și retragă banii din FTX, care a blocat retragerile pe 8 noiembrie de frica pierderii activelor. Situația a început să atragă interesul presei, iar surse anonime au declarat că Alameda Research se folosise de fondurile din FTX. Tot CoinDesk a analizat dispariția a 400 de milioane de dolari din conturile companiei, fără să se știe exact motivul. Rapoartele financiare ale FTX nu au trecut printr-un proces de audit, ceea ce înseamnă că nu exista o sursă de încredere a activelor companiei și cum erau acestea folosite.

Săptămânile următoare au dus la aflarea transferurilor dintre FTX și Alameda Research și acuzarea lui Sam Bankman-Fried pentru fraudă. După colapsul FTX, prețul criptomonedelor a scăzut din nou, iar mulți specialiști declară că evenimentul ar putea afecta pe termen lung încrederea în monedele virtuale și de asemenea viitorul pieței. Tot anul trecut, companiile Celsius și Voyager care ofereau servicii financiare pentru criptomonede au dat faliment, mulți clienți pierzându-și banii. Spre deosebire de bănci, guvernele nu asigură depozitele în criptomonede în cazul unui faliment. De exemplu, în Statele Unite, în cazul în care o bancă falimentează statul garantează returnarea depozitelor de până la 250.000 de dolari pentru fiecare client, dar de această protecție nu se bucură și depozitele în criptomonede. Această instabilitate în companiile ce ar trebui să fie un fel de bănci pentru monedele viitorului, cât și lipsa lor de transparență, sunt motive pentru care monedele virtuale nu pot înlocui banii reali. Alte motive țin chiar legat de avantajele oferite de criptomonede. Tranzacțiile fiind relativ anonime într-o rețea blockchain, infractorii pot vinde sau cumpăra arme, droguri, organe sau chiar oameni în siguranță, sau pot cere donații pentru cauze reale, dar banii să fie transferați către organizații teroriste sau criminale. Faptul că tranzacțiile au loc prin Internet le fac să fie rapide și ușoare, infractorii putând trimite sume importante de bani dintr-o țară în alta. O activitate ilegală unde sunt populare criptomonedele este spălarea de bani, infractorii folosindu-se de creșterile bruște și mari ale monedelor pentru a-și justifica banii în plus. O tehnică prin care infractorii ascund sursele banilor este prin folosirea unui mixer de criptomonede, un serviciu ce amestecă monedele virtuale cu scopul de a ascunde sursa acestora. Criptomonele oferă tranzacții relativ anonime, relativ anonime pentru că acestea au adresa virtuală de unde au venit (portofelul virtual al unei persoane reale). Mulți utilizatori, din dorința de intimitate, folosesc un mixer de criptomonede pentru a ascunde sursa acestora. Aceștia își crează un cont la un furnizor pentru acest serviciu (Blender.io de exemplu) unde setează adresa unde trebuie trimise criptomonedele (portofelul virtual al destinatarului). Apoi, în loc să trimită monedele direct către destinar, le trimite către mixer care combină monedele primite de la mai mulți utilizatori și apoi trimite sumele către destinatarii reali. La final tranzacția va avea ca sursă mixerul, dar nu se va știi care e sursa reală a banilor. Printre utilizatorii obișnuiți ai acestor servicii au apărut și infractorii care le folosesc pentru spălare de bani.

Criptomonedele mai au încă un drum lung pentru a fi general acceptate de populație ca monedă de schimb în viața de zi cu zi. Până când creșterile și scăderile bruște nu vor fi înlocuite de stabilitate și încrederea în tranzacțiile și investițiile cu acestea nu se va ridica la nivelul celor cu bani reali și intermediate de instituții acreditate, monedele viitorului vor fi folosite doar ca o încercare de îmbogățire rapidă și ușoară, de multe ori eșuată.

Sursă imagine: Pexels